luni, 27 decembrie 2021

Dansatori evenimente: Ai de gand sa iti organizezi nunta in 2022?

Cu speranta ca valurile pandemiei vor fi tot mai slabe ca putere si ca onor guvernantii nostri ne vor lasa ca sa organizam (in fine!) petrecerile de altadata, cu siguranta vei dori ca sa ai parte si de un spectacol folcloric de neuitat. Si, daca esti din Bucuresti, o buna varianta ar fi ca sa ii chemi la nunta pe cei de la ansamblul Doinita de la Casa Studentilor.




Grupul folcloric Doinita a fost infiintat in 2008 sub conducerea domnului Gheorghe Leasa si este format din tinerii care au invatat ca sa danseze la Palatul National al Copiilor si au dorit ca si dupa ce au crescut ca sa continue cu jocurile populare. 


Sunt foarte buni, dovada si aprecierile primite nu numai in tara, ci si peste hotare. Plus ca fiind studenti, faci si o fapta buna daca ii ajuti chemandu-i la petrecerea ta ca sa isi indulceasca un pic traiul in Capitala, unde, precum se stie, viata nu este deloc simpla.


Ansamblul folcloric Doinita din Bucuresti ofera program folcloric de dansuri populare romanesti pentru orice eveniment personal: nunti, botezuri, dar si alte evenimente cu tematica traditionala.


Ansamblul Doinita are in repertoriu dansuri populare din toate zonele etnografice ale Romaniei:



1. Muntenia;

2. Oltenia;

3. Moldova;

4. Ardeal – Fagaras;

5. Ardeal – Bistrita-Nasaud;

6. Banat;

7. Bihor;

8. Maramures;

9. Dobrogea.


Fiind foarte talentati, vor face ca nunta/petrecerea pe care ti-ai planificat-o sa fie una de exceptie, pe care invitatii sa nu o uite prea curand.


Si pentru ca totul sa fie la cote inalte, evident ca la mare cerere vor fi si horele.





Te-ai intrebat vreodata de ce sunt atat de iubite aceste dansuri traditionale de catre romanii din diferite colturi ale tarii?


Dupa cum stii, hora se danseaza in cerc. Si ce poate reprezenta mai evident aceasta forma geometrica decat miscarea planetelor in jurul Soarelui, miscarea galaxiei noastre in Univers? 


Nu este de mirare ca horele se dansau la tara duminica sau in zilele de mare sarbatoare, ca un omagiu adus astrului zilei, ca o dorinta aprinsa a celor ce se prindeau in joc catre o lume mai buna, mai frumoasa, mai plina de lumina, bunatate si frumusete.


Nu exista niciun dans romanesc cu o vibratie asa de inalta precum o hora. Prin rotirea pe ritmurile muzicii, facand anumiti pasi bine invatati din generatie in generatie, cei care se prind in hora ajung rapid ca sa comunice in timp ce danseaza la nivel sufletesc emotional, se conecteaza la egregorul neamului romanesc. Dar si la cei din comunitatea mai mica (familie, rude) careia ii apartin.


La hora satului se adunau pe vremuri cu totii, se discutau problemele comunitatii, se reglau conturi, se puneau la cale de catre familii incuscriri, tinerii baieti si fete se puteau cunoaste mai bine, chiar daca sub ochii vigilenti ai mamelor si bunicilor lor.


Aici tinerii buni de insurat se intreceau prin tot felul de mijloace, sperand ca se vor face remarcati de cele mai frumoase fete sau, de ce nu, de cele mai bogate.


Dar la hora satului mai se prindeau si generatiile in putere, ca si generatiile varstnice, demonstrand astfel ca totul se roteste, intr-o curgere lina sau mai alerta, timpul depanandu-se fara incetare de pe caierul vesniciei.


Intr-un sens mai inalt, ezoteric, hora este expresia identitatii romanesti, inca din vremuri imemoriale.


Se presupune de catre specialisti ca hora are o vechime de peste sase milenii, existenta in spatiul neamului nostru stravechi. 


O dovata incontestabila care da un indiciu despre vechimea horei este confirmata si de simbolurile grafice descoperite de arheologi pe vasele specifice  culturii Cucuteni specifica teritoriilor actuale ale Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei. Priveste imaginile cu cercul şi roata (semne prin excelenta solare) si o sa te convingi personal de acest lucru. 


Exista, de exemplu, o reprezentare a celor sase femei prinse in hora ce ilustreaza fortele terestre si legatura indisolubila dintre cer şi pamant. O sa vezi existenta a trei cercuri: 


  • cercul de baza conecteaza talpile dansatoarelor, simbolizand pământul; 


  • cercul mijlociu se refera la taliile conectate dansatoarelor, simbolizand fecunditatea, generarea de viata;


  •  cercul superior pune in conexiune bratele şi capetele celor şase femei, simbolizand cerul, spiritul.


Revenind in zilele noastre, chiar si acum dansul in cerc pe care nuntasii impreuna cu mirii il fac poate fi inteles si ca un act prin care tinerii casatoriti sunt integrati in colectivitate, trec intr-o noua etapa a vietii lor.





Informatii de contact ansamblul folcloric Doinita:

Calea Plevnei 61, București

 0726 926 677

 ans.doinita@yahoo.com

 Facebook







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cateva cuvinte din partea dvs., referitoare la postarea de mai sus, imi vor face o reala placere!